ploaie
din cīnd in cīnd in sufletul meu vin ploi tragice
tuna si fulgera pentru o saptamīna,
īnghitit de noapte si cu idealuri umede si alunecoase
ma īndepartez curgīnd in universul banal.
sunt atomice toate ideile mele despre iubire,
si ma simt mult mai bine sa ma gindesc la balene,
decīt la femei sfinte sau obscene.
timpurile astea sunt grele si taioase ca o imensa lama de otel,
si gīndurile mele ruginite, nascute pe autostrada,
cum se nasc tote gīndurile la īnceput roze si usoare,
au inceput sa īmi distruga pardoseala mintii.